Terapia asistata de animale (cai si caini)

Ca urmare a diversităţii copiilor cu autism (grade de severitate, nivele ale abilitaţilor intelectuale, personalitate diferită, prezenţa sau nu a diferitelor dificultăţi suplimentare, etc.), este improbabil ca ei să răspundă în acelaşi fel şi să progreseze în aceeaşi măsură la un singur tip de intervenţie. Este nevoie de mai multe tipuri de intervenţii pentru a răspunde tuturor nevoilor pe care le poate avea un astfel de copil.

Terapia asistata de animale (cai si caini)  este o formă alternativa de terapie prin care se urmărește dezvoltarea abilităților copiilor cu autism şi creşterea capacităţii lor de funcţionare adaptativă în orice mediu, respectiv integrarea optimă a acestora în societate. 

Studile arată faptul că terapia asistată de animale se asociază cu efecte de îmbunătăţire/reducere a simptomelor din spectrul autist  (aşa cum arată şi o metaanaliză a lui Nimer (2007)) și influenţiază factorii fiziologici cum ar fi presiunea arterială (fluxul sangvinic), bătăile inimii şi nivelul de anxietate (Morrison 2007) în sensul că, contribuie la reducerea acestora reducând nivelul de arousal şi starea de agitaţie a copilului. Specific, terapia asistată de cai contribuie la dezvoltarea anumitor abilităţi ale copilului cu autism de comunicare verbală şi nonverbală, gândire creativă, încredere şi responsabilitate (Iannuzzi şi Rowan, 1991).

De exemplu, călăria terapeutică înseamnă folosirea calului în activităţi special orientate pentru a atinge o mare diversitate de obiective terapeutice: cognitive, fizice (consolidarea echilibrului, creşterea forţei musculare, normalizarea tonusului muscular, creşterea mobilităţii articulare, reducerea schemelor de mişcare greşite, îmbunătăţirea funcţiilor vitale, îmbunătăţirea apetitului şi digestiei, stimularea senzorială, emoţională, socială, educaţională şi comportamentală. Este o muncă de echipă la care participă instructorul de echitaţie, terapeutul și familia copilului cu autism. Călăritul îl ajută pe copil să-și depășească teama, îi dă stăpânire pe corpul său, îi crează echilibru și siguranță – în relație cu sine și apoi în relație cu cei din jur (lucruri și persoane), multiplicându-i relațiile eficiente și armonioase. De pe cal, copilul cu autism învață să vadă și să simtă diferit lucrurile din jur, viața. E ca și cum calul reușește să pătrundă în lumea copilului cu autism pentru a-l aduce în lumea noastră.

Implicarea familiei copilului cu autism (părinți, frați) în aceasta activitate are drept scop constituirea acestora ca persoane resursă pentru copilul afectat. Părinții sunt ajutați să învețe să înțeleagă și să respecte ritmul de lucru al copilului, stilul de învățare, modul în care copilul reacționează la stimuli; ei trebuie să învețe să aibă răbdare și să orienteze dezvoltarea copilului într-o manieră pozitivă. Frații copiilor cu autism sunt ajutați să-și găsească locul în propria familie, să construiască relatii cu fratele afectat și să se constituie pe termen lung ca resursă pentru acesta.

Beneficii ale calariei terapeutice în cazul copiilor cu autism:

  • Sporirea nivelului de motivare de implicare în activitățile propuse
  • îmbunătăţirea abilităţilor motorii fine şi grosiere şi a coordonării vizuo-spaţiale
  • îmbunătăţirea echilibrului şi a posturii corporale
  • reducerea nivelului de anxietate
  • dezvoltarea deprinderilor de relaxare şi recreare
  • îmbunătăţirea stimulării şi discriminării tactile
  • îmbunătăţirea deprinderilor atenţionale
  • dezoltarea limbajului și dezvoltarea abilităților de socializare (printr-o frevenţă mai mare a comunicării interumane şi o creştere a frecvenţei comportamentelor prosociale).