Terapii

Noile cercetari arata ca o interventie facuta devreme asupra comportamentului copilului cu autism poate avea un rol important in tratarea acestuia. Astfel, s-au creat teste prin care sa se poata diagnostica din timp prezenta bolii. "The Checklist for Autism in Toddlers"(CHAT) este o scala utilizata de catre medicii primari pentru detectarea autismului la copiii de 18 luni. "The Autism Diagnostic Interview"(ADI) si algoritmul de diagnosticare ce il acompaniaza pot stabili prezenta autismului la copiii in varsta de 2 ani.

Pe langa diagnosticarea timpurie, un pas critic in tratamentul unui copil cu autism este o evaluare initiala foarte riguroasa si exhaustiva, realizata de o echipa multidisciplinara.
Desi se considera ca nu exista tratament pentru autism, totusi medicii recomanda interventia timpurie si recunosc impactul important asupra afectiunii, atunci cand aceasta este individualizata si adecvata.

Tinta tratamentului este sa:
- faciliteze dezvoltarea sociala si a limbajului
- sa reduca din problemele comportamentale (comportament ritualistic, agresivitate sau hiperactivitate)
- sa determine dezvoltarea unor aptitudini pentru functionarea independenta
- sa ajute familiile sa faca fata problemelor specifice cu care se confrunta

ABA - Applied Behavioral Analysis

ABA este o metoda care se bazeaza pe teoria comportamentala si care foloseste principiul recompensei de tip pozitiv si negativ, urmarind intarirea comportamentelor dorite (pozitive) si extinctia comportamentelor nedorite (negative).

ABA este o metoda ce trebuie aplicata de o echipa de terapeuti, coordonati la randul lor de un supervizor care are formare specifica in aceasta metoda. Pentru a fi eficienta, se recomanda ca terapia sa se desfasoare timp de 30 – 40 de ore/saptamana, fiecare terapeut avand o sesiune de 2-3 ore pe zi, cu pauze in acest interval.

Aceasta metoda ajuta copilul pe urmatoarele arii:
- creste frecventa comportamentelor dezirabile, prin recompensarea acestora
- mentine anumite comportamente necesare in modelul social
- generalizeaza si transfera comportamente dintr-un mediu in altul si dintr-o situatie in alta
- reduce comportamentele steriotipe, care ar putea afecta invatarea si interactiunea sociala

PECS - Picture Exchange Communication System

PECS este o metoda care faciliteaza si/sau mijloceste comunicarea copilului cu autism. Are la baza comunicarea prin intermediul obiectelor, fotografiilor sau pictogramelor (in functie de nivelul de dezvoltare a copilului). Copilul trebuie sa aiba un set de obiecte, fotografii/ pictograme care simbolizeaza obiectul sau actiunea dorita. Cand doreste ceva, el va arata obiectul/ pictograma/ fotografia adultului (parinte sau terapeut).
Pentru a putea fi introdus acest sistem, copilul trebuie sa aiba capacitatea de a initia o situatie de comunicare si sa aiba capacitatea de reprezentare a obiectului, in sensul de a-l recunoaste in fotografie sau pictograma.

Aceasta metoda dezvolta comunicarea si creste sansele aparitiei limbajului expresiv.

TEACCH - Tratament and Education of autistic and related Communication Handicapped Children

Metoda TEACCH are ca principiu de baza structurarea invatarii, bazat pe patru elemente:
1. Organizarea mediului fizic – spatiul unde se desfasoara activitatile. Acesta este vizibil delimitat pentru fiecare activitate specifica in parte, astfel incat ii ajuta pe copii sa isi aminteasca si sa identifice unde anume se desfasoara o anumita activitate.
2. Structurile vizuale – ale spatiilor in care se desfasoara activitatile il ajuta pe copil sa isi concentreze atentia pe aspectele relevante ale sarcinii. Focalizarea atentiei este mijlocita si de blocarea stimulior perturbatori; un loc anume, dupa un paravan unde se afla o masuta, este ideal pentru activitatile de tip cognitiv.
3. Programele individualizate si structurarea timpului – timpul cand se desfasoara activitatile specifice. Structurarea timpului se face cu ajutorul orarelor vizuale (care pot fi cu obiecte, poze, pictograme sau scrise). Aceste orare pot fi planificate pe durata unui an, a unei luni, saptamani sau zile – si au ca scop pregatirea copilului pentru anumite actiuni desfasurate pe parcursul unor intervale de timp, facand predictibila activitatea urmatoare – cand si ce anume are copilul de facut.
4. Structurarea sarcinilor – informeaza copilul despre ceea ce trebuie sa faca in timpul activitatii ce trebuie desfasurata in mod independent. Materialele pentru activitati sunt plasate in partea stanga, iar o data cu terminarea acestora, copilul le va plasa in partea dreapta; de asemenea, o sarcina poate fi insotita de indicatori vizuali (pictograme, cosulete separate, numerotare sau indicarea prin sageti), care vor ajuta copilul sa inteleaga de unde, cum incepe si cum se termina o activitate.

Rezultatele acestei metode:
- ofera copilului predictibilitate, ceea ce il va face mai cooperant si va creste toleranta la frustrare
- reduce problemele legate de organizare si timp
- stimuleaza comunicarea
- dezvolta interactiunea sociala
- sprijina si creste gradul de independenta copilului

RDI - Relationship Development Intervention

Initiatorul programului RDI (Relationship Development Intervention) este Dr. Steven Gutstein. Aceasta metoda se bazeaza pe ultimele cercetari in domeniul autismului, psihologiei dezvoltarii si neuropsihologiei.
Abordarea este una centrata pe parinte si urmareste cresterea calitatii vietii persoanelor cu autism.

RDI trece dincolo de a invata copilul cu tulburare pervaziva de dezvoltare/ autism anumite abilitati sociale individuale, si construieste sistematic pornind de la motivatia si abilitatile acestuia de a interactiona cu succes intr-un mediu dinamic. Filosofia principala a acestui program este aceea ca persoanele cu tulburari de spectru autist pot participa in relatii emotionale autentice, daca sunt expuse treptat la acestea si intr-un mod sistematic.

RDI ofera o modalitate de invatare a relatiilor de prietenie, a empatiei si de a impartasi cu ceilalti propriile sentimente, dorinte, nevoi.

Programul RDI urmareste in primul rand remedierea urmatoarelor deficite din autism:
- Gandirea creativa si flexibila si rezolvarea de probleme
- Impartasirea experientelor proprii
- Memoria episodica
- Constiinta de sine

Floortime - DIR/Greenspan (Developmental Individual-Difference, Relationship-Based Model)

Stanley Greenspan a pus bazele unei interventii timpurii pentru copiii cu tulburari developmentale, numita DIR (Developmental Individual-Difference, Relationship-Based Model) sau, pe scurt, “Floortime”(Greenspan,1998).

Floortime este o tehnica bazata pe joc ce-si propune dezvoltarea de relatii sociale si abilitati de comunicare (deficitare in tulburarile de spectru autist), pe interesele particulare ale copilului. Acest model include experiente interactive, conduse de copil, intr-un spatiu cu stimuli putini, intre doua si cinci ore pe zi. Greenspan sustine ca jocul interactiv, in care adultul urmeaza initiativa copilului, va incuraja copilul "sa-si doreasca" sa relationeze cu lumea exterioara. Interventia sa vizeaza transformarea fixatiilor copilului in "motive" de interactiune. Odata ce aceasta apare, el va putea imita gesturi, sunete si actiuni.
Acest model presupune, mai degraba, o directionare din partea copilului decat niste metode de invatare standard.

Pogramul Son-Rise

Inca din 1983, Autism Treatment Center of America ofera programe tip "training" adresate specialistilor care lucreaza cu copii cu TSA, dar si parintilor acestora. Programul Son-Rise ofera strategii si principii menite sa implementeze si sa mentina un sistem de stimulare centrat pe copil, cu interventie individuala 1-1, la domiciliul copilului.

Principii si tehnici in SON –RISE
- Alaturarea adultului in activitatile ritualice si repetitive ale copilului.
- Utilizarea propriei motivatii a copilului.
- Invatarea prin joc interactiv.
- Folosirea energiei si entuziasmului.
- Adoptarea unei atitudini pozitive, optimiste fara prejudecati.
- Plasarea parintilor ca principala resursa in terapie.
- Crearea unui mediu de joaca securizant optim dezvoltarii si invatarii. Rezultatele acestui program se vad in urmatoarele arii: interactiune sociala, comunicare, nivel cognitiv, autonomie personala.

More Than Words

More Than Words este un program al centrului Hanen din Toronto, Canada. Acest program pune accentul pe activitatile zilnice, considerandu-le contexte propice pentru invatarea comunicarii. In plus, programul incorporeaza cele mai bune procedee terapeutice folosite la momentul actual, subliniind importanta laturii emotionale, predictibilitatea, structura si folosirea indicatorilor vizuali pentru a imbunatati procesul de invatare la copiii cu TSA.

Programul este organizat in jurul a patru mari obiective:
- Imbunatatirea interactiunii sociale
- Tipuri de comunicare adecvate nivelului copilului
- Deprinderi mai bune in comunicarea cu scopuri sociale
- O imbunatatire a intelegerii limbajului

Metoda Mifne – Israel

Metoda Mifne s-a dezvoltat ca un program terapeutic intensiv si de scurta durata, avand ca tinta interventia timpurie (sub 5 ani varsta copilului) in tulburarile de spectru autist.

Abordarea terapeutica se bazeaza pe teoria atsamentului, programul secvential avand 3 faze:
1. Terapie intensiva de sistem pentru familia nucleu (pe perioada de 3 saptamani in care familia sta in centru)
2. Terapia de intretinere (la domiciliul familiei-un terapeut Mifne urmareste periodic continuarea programelor)
3. Integrarea copilului in sistemul educational

Principiul abordarii terapeutice Mifne se bazeaza pe munca impreuna, pe doua cai paralele: copilul si familia. Metoda foloseste o varietate de tehnici precum: intalnirile clinice, sedintele individuale, sedintele de famile, intalnirea cu alte familii, includerea fratilor copilului cu TSA in programul terapeutic, terapia prin roluri reciproce, stimulare senzoriala si contactul fizic.